Absolvenți

ABSOLVENŢI

Dincolo de orice prezentări, părerea absolvenţilor contează cel mai mult. Iată câteva impresii culese de la absolvenţii SCILL, impresii care se pot constitui oricând în răspunsuri pertinente la cele trei întrebări kantiene, cu care orice licenţiat aflat în pragul alegerii unui program masteral ar trebui să se confrunte: „Ce pot să ştiu? Ce ar trebui să fac? Ce am voie să sper?”

Broşura de prezentare a programului SCILL indică perspectivele de carieră post-master. Toate sunt virtuale! Nimeni nu garantează nimic! Cel care alege să continue pe acest drum, ar trebui să o facă înainte de orice din convingere şi din dragoste.

Am optat pentru SCILL–Studii de Hispanistică din convingere şi din dragoste – convingerea că cei trei ani de facultate constituie doar o etapă preliminară în pregătirea unui filolog şi dragostea pentru limba şi civilizaţia hispanică. Atunci când convingerea sau dragostea mea au scăzut în intensitate, am căutat (re)confirmări. Şi de fiecare dată le-am aflat la cursurile profesorilor Mianda Cioba, Anca Crivăţ, Mircea Brânză, Mihai Iacob, Sarmiza Leahu.

Bine structurat şi orientat, acest master interdisciplinar mi-a oferit posibilitatea nu doar de a consolida cunoştinţele dobândite în facultate, ci şi de a intra într-un dialog extrem de interesant cu alte specializări – germanistică, slavistică, studii canadiene etc. – prin intermediul cursurilor susţinute de profesorii Monica Bottez, Octavia Nedelcu, Mădălina Nicolaescu, Antoaneta Olteanu, Gabriel H. Decuble, Constantin Geambaşu, Hanibal Stănciulescu, Bogdan Ştefănescu.

Strategia de comunicare interculturală începe însă cu definirea de sine! Iar motivaţia oricărei alegeri stă în fiecare dintre noi, în convingerile şi sentimentele noastre.

Cercetător Dr. Carmen Burcea, absolventă SCILL-Hispanistică 2014

– Acum, după trei ani de licenţă şi doi de master, nu-mi pot închipui că aş fi putut studia altceva.

– Simt fix acelaşi lucru.

                                                                Dialog la ceremonia de absolvire între Anca Mădălina Elisei şi Andreea Georgiana Nicolae, absolvente SCILL-Germanistică 2014

Privind înapoi, un singur lucru mi-e clar: nu-mi imaginez că aş fi putut urma alt program de masterat. Nu pentru că masterul SCILL ar fi perfect, ci pentru că, pur şi simplu, ţinând cont de slăbiciunea mea pentru limba spaniolă, dar şi pentru culturile lumii, în general, şi pentru relaţia dintre ele, acesta era locul în care mă regăseam cel mai bine. Am ştiut asta şi atunci, în 2012, ştiu asta şi acum, în 2014, după ce am aflat multe atât despre limba străină pe care o stăpânesc (mă refer aici la varietăţile dialectale ale spaniolei şi la chestiuni delicate ale gramaticii sale, la paleografie şi literatura de pe ambele continente), cât şi despre alte domenii spre care nu credeam că-mi voi apleca atenţia vreodată. Trag linie şi-mi amintesc doar plusurile. Mai trag linie o dată şi-mi pare rău că s-a terminat.

Ana-Maria Păunescu, absolventă SCILL-Hispanistică 2014

Am început acest program de master în anul 2012. Încă din prima zi de cursuri mi s-a părut o provocare, întrucât realizasem că o nouă perioadă a vieţii mele urma să înceapă şi bineînţeles şi emoţiile erau pe măsură. Totuşi, nu eram sigură că voi termina cu brio, nivelul de pregătire şi cerinţele profesorilor fiind pe măsura pregătirii lor de necontestat. Modul în care se susţin orele este foarte plăcut, profesorii oferă un suport de curs cu un conţinut de informaţii excelente şi extrem de folositoare. Cu multă seriozitate şi perseverenţă, am reuşit să ating nivelul lingvistic pe care mi-l propusesem.

Sunt convinsă că acest program îţi oferă posibilitatea de a deveni o persoană mult mai suverană, de a-ţi dezvolta cunoştinţele, de a acumula informaţii preţioase şi intr-un fel de a te maturiza.

Dacă ar fi să fac o sugestie, cred că ar fi mult mai benefic pentru viitorii studenţi dacă s-ar pune mai mult accent pe studiul limbii străine şi astfel numărul de ore aparţinând trunchiului comun să se reducă.

Alexandra Arabu, absolventă SCILL-Hispanistică 2014

Mai jos câteva răspunsuri posibile la întrebarea cine sunt şi ce au lucrat absolvenţii SCILL:

Ioana Cusin

Absolvent SCILL-Germanistică 2013, cu disertaţia Rolul interviului în presa de limbă germană din România, coordonator: prof.dr. Mariana Lăzărescu

Lucrarea îşi propune o analiză a peisajului mediatic germanofon din România, în perioada comunistă şi cea postrevoluţionară (1986/87-1993/94), cu scopul de a stabili şi de a descrie evoluţia – nu doar din punct de vedere stilistic – a interviului jurnalistic în cotidianul german Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien (ADZ). Punctele de interes le reprezintă printre altele o analiză cantitativă şi calitativă a acestui gen publicistic, menit să scoată în evidenţă influenţa identităţii de enclavă la răspântia dintre două culturi.

Anca Mădălina Elisei

Absolvent SCILL-Germanistică 2014, cu disertaţia Leagănul respiraţiei – între ficţiune şi istoriografie, coordonator: conf.dr. Gabriel H. Decuble

Lucrarea analizează felul în care romanul Leagănul respiraţiei al scriitoarei germane originară din România Herta Müller transfigurează artistic un eveniment istoric şi anume deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică, după cel de-al Doilea Război Mondial. Deşi romanul conţine suficiente detalii care corespund adevărului istoric, precum şi elemente care îl apropie de memorialistică sau de biografie (autoarea inspirându-se din viaţa scriitorului Oskar Pastior), este totuşi vorba de o operă de ficţiune, literatura reuşind în acest caz ceva ce depăşeşte cu mult simpla relatare istorică: ea nu numai că aduce în atenţia opiniei publice internaţionale un trecut uitat sau neglijat, ci îl reactualizează, permiţându-i cititorului să se transpună în lumea terifiantă a lagărului.

Laurenţiu Florea

Absolvent SCILL-Slavistică 2014, cu disertaţia Cioran vs Gombrowicz. Românitate vs polonitate, coordonator: prof. dr. Constantin Geambaşu

Cioran şi Gombrowicz, două personalităţi marcante ale secolului XX pentru cultura europeană şi nu numai, ale căror gânduri au reuşit să se impună în faţa timpului, exilaţi ai unor ţări, România, respectiv Polonia, ale căror destine s-au întrepătruns nu de puţine ori. Deşi cei doi iluştri gânditori nu au avut prilejul de a se fi întâlnit vreodată, apropierea lor se manifestă la nivel scriitoricesc, ambii confruntându-se cu un ansamblu de probleme, printre care şi cele referitoare la condiţia emigrantului, poziţia lor în raport cu ceilalţi intelectuali ai vremii, precum şi imaginea culturii de origine în faţa civilizaţiei occidentale. Răspunsurile transfiguratoare proiectate de cei doi scriitori stau drept mărturie în ceea ce priveşte analogia dintre aceştia.

Hong Vi Pham (Vietnam)

Absolventă SCILL-Germanistică 2013, cu disertaţia Comparaţie între formulele de salut din germana şi vietnameza vorbită, coordonator: conf.dr. Ioana-Hermine Fierbinţeanu.

Lucrarea tratează, în partea teroretică, definiţia frazeologismelor şi a formelor rutinier-colocviale cărora le sunt subsumabile formulele de salut. Partea practică analizează contrastiv salutul din limbile germană şi vietnameză, din perspectivă interculturală, insistându-se pe diferenţele specifice intra- şi interlingvistice (cf. dubletul grüßen vs. begrüßen, respectiv Grüßen vs. Sich-Verabschieden). În prezentarea faptelor lingvistice, se introduc criteriile „acţiune – prilej – situaţie de comunicare“, în temeiul cărora se pot descrie şi, implicit, tipologiza variabilele interculturale.

Ana-Maria Păunescu

Absolvent SCILL-Hispanistică 2014, cu disertaţia Interviul cu scriitorii – J. L. Borges, coordonator: conf. dr. Mihai Iacob

Lucrarea este o încercare de a înţelege în ce măsură cea de-a treia postură a marelui personaj Borges – cea de intervievat, pe care o propune lucrarea – influenţează celelalte două mari ipostaze pe care le conturează personalitatea sa: autor-implicit şi autor-personaj. Structurată în două mari capitole, lucrarea debutează cu o introducere teoretică în lumea interviului, (încercând să afle care sunt locurile comune ale interviului cu scriitorii), trece prin fascinanta lume a lui Borges (aşa cum o regăsim în operele sale), pentru a ajunge, în cele din urmă, la o analiză detaliată mai ales a câtorva interviuri TV, dar şi a unor dialoguri interesante difuzate la radio sau publicate în presă.

Maša Nenadić

Absolvent SCILL-Slavistică 2014, cu disertaţia Conceptul de „Barbarogeniu“ în  Balcani, coordonator: prof.dr. Octavia Nedelcu

Conceptul de „Barbarogeniu“ a fost creat de către fondatorul mișcării zenitiste, Ljubomir Micić, ca o combinație între barbarismul estic și genialitatea vestică, preluând anumite idei din mesianismul slav modificate astfel încât să servească ideii de supremație balcanică. Deși conceptul nu a fost niciodată clar definit, evoluția acestuia, precum și importanța pe care o avea în cadrul mișcării zenitiste, poate fi observată în textele programatice și literare publicate în revista Zenit, precum şi în creațiile lierare ale lui Micić (Istočni greh/ Păcatul răsăritean, 1920; Barbarogenije-decivilizator/ Barbarogeniu-decivilizator, 1938). Lucrarea analizează discursul social-politic în creația literară, precum și rolul acestuia în formarea identității naționale și culturale. 

Elena Rădoi

Absolvent SCILL-Germanistică 2013, cu disertaţia Contactul intercultural în domeniul culturii materiale – pictura în tempera din Transilvania sec. al XVI-lea, coordonator: conf.dr. Gabriel H. Decuble

Lucrarea caută să identifice schimburi interculturale, altele decât cele lingvistice, din spaţiul carpatic. Cu convingerea că arta posedă conţinut de adevăr (Adorno), dar că ea nu-l comunică direct, am căutat mărturii ale contactelor româno-germane, aşa cum s-au sedimentat ele în pictura în tempera pe panou de lemn realizată în secolul XVI. Drept studii de caz au servit Altarul Poliptic din Şmig și Icoanele Împărătești din Urisiu de Jos. S-au analizat particularităţile ornamenticii, mai exact tehncile speciale de reliefare si de poleire a fundalului. Se pare că în secolul XVI, în spațiul artistic, dialogul intercultural însemna că vechii meşteri preluau nu doar nume de pigmenţi, ci şi materiale şi tehnici de pictură. Lucrarea combină studiul teoretic cu cercetarea de teren - analiza picturilor in situ.